În drumul meu către muncă, traversez un parc, în care este şi o biserică de lemn, ce are o mică cruce lângă ea. Îmi plac mult dimineţile în acest parc, îmi place să privesc oamenii în drumul lor şi îmi place să văd cum unii îşi acordă un moment în faţa micuţei cruci. Nimic special, doar momente minunate...
Inspirata idee! Fiecare fotografie e sugestiva in felul ei, dar mie, de departe imi place ultima, locul capatand valoare si semnificatie prin inchinarea femeii!
RăspundețiȘtergerechiar ca e minunata ultime.faina seria
RăspundețiȘtergereVă mulţumesc mult de trecere şi pentru cuvinte!
RăspundețiȘtergere:o)
In sfarsit mai multa descriere :) Si ce minunat este sa ai ochi pentru astfel de lucruri
RăspundețiȘtergereheeei! :o)
RăspundețiȘtergereMerci de trecere!
Da, mi-am propus să povestesc de acum înainte câte ceva despre fiecare poză.
Sper să mă ţin... :o)
super momentul prins. toamna asta parcă e magică.
RăspundețiȘtergeresuper fotocykl...
RăspundețiȘtergerefeliocitari pentru acest blog si pentru subiectele alese
RăspundețiȘtergereFoarte frumos. :) Ce bine ca inca exista oamenii care stiu sa se opreasca din cand in cand si sa... priveasca. P.S. Lumina e minunata.
RăspundețiȘtergereMulţumesc!
RăspundețiȘtergereVă mulţumesc foarte mult tuturor, pentru trecere şi pentru cuvinte! :o)
RăspundețiȘtergereFelicitări, Doru pentru blogul tău foarte interesant! Şi mulţumesc!
Mai multe decat o predica, imaginile vorbesc de la sine
RăspundețiȘtergere