sâmbătă, 22 octombrie 2011

Oameni pe care nu-i cunosc şi o cruce








În drumul meu către muncă, traversez un parc, în care este şi o biserică de lemn, ce are o mică cruce lângă ea. Îmi plac mult dimineţile în acest parc, îmi place să privesc oamenii în drumul lor şi îmi place să văd cum unii îşi acordă un moment în faţa micuţei cruci. Nimic special, doar momente minunate...

11 comentarii:

  1. Inspirata idee! Fiecare fotografie e sugestiva in felul ei, dar mie, de departe imi place ultima, locul capatand valoare si semnificatie prin inchinarea femeii!

    RăspundeţiŞtergere
  2. chiar ca e minunata ultime.faina seria

    RăspundeţiŞtergere
  3. Vă mulţumesc mult de trecere şi pentru cuvinte!
    :o)

    RăspundeţiŞtergere
  4. In sfarsit mai multa descriere :) Si ce minunat este sa ai ochi pentru astfel de lucruri

    RăspundeţiŞtergere
  5. heeei! :o)
    Merci de trecere!
    Da, mi-am propus să povestesc de acum înainte câte ceva despre fiecare poză.
    Sper să mă ţin... :o)

    RăspundeţiŞtergere
  6. super momentul prins. toamna asta parcă e magică.

    RăspundeţiŞtergere
  7. feliocitari pentru acest blog si pentru subiectele alese

    RăspundeţiŞtergere
  8. Foarte frumos. :) Ce bine ca inca exista oamenii care stiu sa se opreasca din cand in cand si sa... priveasca. P.S. Lumina e minunata.

    RăspundeţiŞtergere
  9. Vă mulţumesc foarte mult tuturor, pentru trecere şi pentru cuvinte! :o)

    Felicitări, Doru pentru blogul tău foarte interesant! Şi mulţumesc!

    RăspundeţiŞtergere