sâmbătă, 22 octombrie 2011

Oameni pe care nu-i cunosc şi o cruce








În drumul meu către muncă, traversez un parc, în care este şi o biserică de lemn, ce are o mică cruce lângă ea. Îmi plac mult dimineţile în acest parc, îmi place să privesc oamenii în drumul lor şi îmi place să văd cum unii îşi acordă un moment în faţa micuţei cruci. Nimic special, doar momente minunate...

12 comentarii:

  1. Inspirata idee! Fiecare fotografie e sugestiva in felul ei, dar mie, de departe imi place ultima, locul capatand valoare si semnificatie prin inchinarea femeii!

    RăspundețiȘtergere
  2. chiar ca e minunata ultime.faina seria

    RăspundețiȘtergere
  3. Vă mulţumesc mult de trecere şi pentru cuvinte!
    :o)

    RăspundețiȘtergere
  4. In sfarsit mai multa descriere :) Si ce minunat este sa ai ochi pentru astfel de lucruri

    RăspundețiȘtergere
  5. heeei! :o)
    Merci de trecere!
    Da, mi-am propus să povestesc de acum înainte câte ceva despre fiecare poză.
    Sper să mă ţin... :o)

    RăspundețiȘtergere
  6. super momentul prins. toamna asta parcă e magică.

    RăspundețiȘtergere
  7. feliocitari pentru acest blog si pentru subiectele alese

    RăspundețiȘtergere
  8. Foarte frumos. :) Ce bine ca inca exista oamenii care stiu sa se opreasca din cand in cand si sa... priveasca. P.S. Lumina e minunata.

    RăspundețiȘtergere
  9. Vă mulţumesc foarte mult tuturor, pentru trecere şi pentru cuvinte! :o)

    Felicitări, Doru pentru blogul tău foarte interesant! Şi mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  10. Mai multe decat o predica, imaginile vorbesc de la sine

    RăspundețiȘtergere